SIGNAL IDUNA face un nou pas în susținerea bunăstării asiguraților săi și lansează SIGNAL CONNECT, o serie de webinarii și workshop-uri dedicate angajaților care beneficiază de o asigurare privată de sănătate, oferită de compania angajatoare. Această inițiativă, realizată în parteneriat cu Hilio și NORD – Grupul Medical Provita, urmărește să ofere angajaților proprii și clienților acces la informații valoroase și practice de la experți în wellbeing, pentru un echilibru mai bun între viața personală și cea profesională.

Webinarul cu tema "Burnout – când corpul spune „NU”, dar mintea spune „mai trebuie puțin”, i-a avut ca invitați pe: Simona Cernea, Psiholog clinician și psihoterapeut Hilio, Alin Paraschiv, Fizioterapeut, NORD - Grupul Medical Provita, Florentina Tomoiu, Consultant Expert Asigurări de sănătate, SIGNAL IDUNA. Aceștia, alături de Irina Achim, editor start-up și moderatoare a webinarului, au explorat legătura dintre sănătatea mintală și semnalele fizice pe care corpul nostru ni le transmite treptat, atunci când este nevoie să îi acordăm mai multă importanță. Invitații au discutat despre burnout, cum îl putem recunoaște și cum ne afectează atât din punct de vedere psihic, cât și fizic. Cel mai important, specialiștii au oferit sfaturi practice care să ne ajute să prevenim dar și să gestionăm mai ușor această afecțiune.

În ultimii ani, noțiunea burnout a devenit tot mai prezentă în discuțiile despre sănătatea mintală și bunăstarea la locul de muncă. Totuși, deși acest termen este utilizat frecvent există riscul să fie înțeles greșit sau confundat cu alte afecțiuni, precum stresul sau depresia. Este important să înțelegem cu adevărat ce este burnout-ul și cum ne afectează sănătatea fizică și mintală.

Știm ce este burnout-ul?

Burnout-ul nu înseamnă doar stare de oboseală trecătoare sau stres, ci este o afecțiune gravă care apare treptat.

Definiția pe care Organizația Mondială a Sănătății (OMS), o dă sindromului de burnout este: o stare patologică de extenuare ca urmare a unei expuneri persistente la factori stresori legați de muncă, în combinație cu resurse ineficiente de a face față acestor stresori.

Etapele burnout-ului: cum recunoaștem semnele acestuia?

Burnout-ul nu apare brusc, ci evoluează treptat, astfel că există ocazii să fie depistat din timp. Este asemănat cu o caracatiță sau cu un balaur care atacă sau îmbrățișează lent, până la epuizare.

Există 3 dimensiuni distincte dar interconectate ale burnout-ului:

• EPUIZAREA – solicitare emoțională excesivă, senzația ca ești la capătul puterii
• DEPERSONALIZAREA - manifestată prin scăderea empatiei, relații insensibile, distanțare, detașare, indiferență și/sau cinism față de destinatarii serviciilor tale
• DIMINUAREA MOTIVAȚIEI, A IMPLICĂRII PROFESIONALE ȘI REDUCEREA PERFORMANȚEI – ceea ce altădată îți provoca plăcere în muncă, nu o mai face

Factori predispozanți pentru prevenire burnout-ului

Burnout-ul este însă influențat atât de muncă, cât și de stilul de viață. De exemplu, lipsa controlului asupra sarcinilor, volumul mare de muncă și așteptările neclare, lipsa integrării sociale la muncă, pot duce la epuizare. De asemenea, lipsa recunoașterii, a recompenselor pentru reușite, a unui tratament corect și respectuos, alături de neconcordanțele dintre valorile personale și cele ale jobului, pot contribui la apariția acestei afecțiuni.

Factorii din stilul de viață sunt muncitul excesiv fără a avea timp suficient pentru socializare sau relaxare. Lipsa unor relații apropiate de sprijin și asumarea prea multor responsabilități fără ajutor adecvat din partea altora pot agrava starea de epuizare. De asemenea, somnul insuficient poate contribui semnificativ.

Anumite trăsături de personalitate accentuate pot crește vulnerabilitatea persoanelor la burnout. Cei cu tendințe perfecționiste, care simt că nimic nu este suficient de bun sau care au o viziune pesimistă asupra sinelui și a lumii sunt mai predispuși la epuizare. O nevoie excesivă de control, dificultatea de a delega sarcini și tendința de a urmări constant performanțe înalte pot aduce stres suplimentar. De asemenea, cei care au sindromul „salvatorului” sau care sunt introvertiți, au stimă de sine scăzută, optimism redus și o reziliență slabă, în combinație cu lipsa de asumare (nu e vina mea) sunt mai expuși la burnout. În plus, un stil de viață fără somn suficient, la fel ca suprasolicitarea și lipsa sprijinului de la cei din jur, sunt factori de risc.

Simona Cernea, psiholog clinician și psihoterapeut Hilio, menționează: „Căutăm mecanisme de a gestiona și de a răspunde eficient la situații stresante sau dificile, care să ne protejeze. Iar sintagma “când nu mai pot, mai pot puțin” este mecanismul perfecționistului de a face față situațiilor difice. Este una dintre căile spre burnout. Cel mai important lucru în lupta cu burnout-ul este să nu ajung acolo, ulterior fiind nevoie de luni de recuperare. De aceea, conștientizarea este cheia. Cu cât conștientizăm mai repede și mai din timp, cu atât este mai ușor să facem pași mici, dar eficienți spre o sănătate psiho-emoțională mai bună.”

Cum ne poate afecta burnout-ul viața și mai ales, calitatea vieții?

Putem să ne gândim la burnout ca la supraturarea unei mașini. Putem forța motorul pentru a depăși un obstacol, dar nu putem merge așa la nesfârșit, fără să cedeze. La fel, dacă ne suprasolicităm constant, vom ajunge să ne confruntăm cu efecte pe termen lung – oboseală cronică și probleme de concentrare. Să nu așteptăm să ajungem în punctul în care "motorul" nostru cedează! Să facem un pas înapoi și să ne acordăm timp pentru noi. Dacă simțim că suntem aproape de burnout, să acționăm imediat și să căutăm suport!

Dar dacă ajungem la jumătatea drumului spre burnout, ce putem face?

Cel mai important pas este să conștientizăm și să acceptăm că suntem pe drumul spre burnout. Soluțiile sunt adesea simple, dar tocmai din această simplitate pot fi trecute cu vederea sau subapreciate.

• Să ne punem pe agenda zilnică! Suntem importanți! Să identificăm și să prioritizăm valorile personale și să le comparăm cu modul în care ne petrecem timpul într-o săptămână obișnuită.
• Să punem limite sănătoase între muncă și viața personală sau de familie.
• Să schimbăm optica! Să încearcăm să ne gândim la munca noastră dintr-o altă perspectivă. Să ascultăm și ce zic prietenii, apropiații sau membrii familiei.
• Să găsim sens în viață și în afara biroului.
• Să găsim suport și ghidare în grupuri externe mediului de lucru.
• Să gândim pe ansamblu, la tot ceea ce înseamnă viața atunci când decidem ce facem cu timpul liber. Să ne amintim valorile noastre!
• Să programăm timp pentru noi și să ne ținem de acest program.
• Dacă simțim că nu putem singuri, să contactăm un psihoterapeut.

Cea mai mare problemă în cazul burnout-ului este negarea. Practic, nu ne dăm seama când ne apropiem de această etapă. Dar, în momentul în care simțim că ceva nu e în regulă, este important să nu ne izolăm, ci să vorbim cu familia și prietenii, deoarece ei pot observa semnele la noi. Apoi, dacă situația se agravează, putem consulta un psihoterapeut și chiar un psihiatru, în cazuri de depresie severă sau gânduri suicidare. Astfel, conștientizarea faptului că suntem în pericol de burnout este primul pas spre a fi bine.

De asemenea, este esențial să aplicăm și soluții fizice. Activitățile care susțin sănătatea corpului ne ajută să menținem un echilibru fizic și pot reduce din efectele burnout-ului.

„Trebuie să fim atenți la noi și la ce ne spune corpul. Este important ca la fiecare oră să luăm o pauză, să ne ridicăm de la birou, să luăm pauza de apă și să nu mâncăm pe tastatură.

Un exercițiu pe care îl putem face zilnic dacă stăm mult la birou este să folosim un suport lombar. Sau stând pe scaun, să încercăm să ne arcuim coloana spre înainte și apoi să ne ridicăm drepți, având impresia că cineva ne trage de vârful capului. Acesta este un exercițiu simplu, să antrenăm postura. Pentru a înlătura presiunea pe care o simțim și să reușim să ne relaxăm muscular, putem să ne facem un masaj ușor în zona cervicală. La fel de bune sunt și exercițiile de respirație și bineînțeles exercițiile cardio și exercițiile cu greutăți.

De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății recomandă oricărui adult sănătos să introducă în activitatea sa de la 150 până la 300 de minute de exerciții fizice ușoare sau 75 până la 150 de minute de exerciții fizice intense pe săptămână. Evident, fiecare le poate împărți, în câte 20-30 de minute de activitate fizică zilnică, moderată sau intensă. Dar putem alege să facem și plimbări prin parc, exerciții de pilates, yoga sau pur și simplu putem urca pe scări în loc să luăm liftul. Acolo unde durerile sunt accentuate, există mereu soluții - ședințele de terapie manuală (triggerpoints, dry needling, stretching, mobilizări de țesut etc.) sau de fizioterapie (electroterapia, Tecar, Shockwave, Aptiva etc.) ajută la diminuarea durerillor și a tensiunilor musculare, oferind astfel un mediu propice pentru a practica activități fizice. De asemenea, acolo unde exercițiile fizice practicate într-un mod aleator, fără o direcție precisă, au condus la agravarea dureilor, experții în mișcare, fizioterapeuții și medicii de recuperare, sunt lângă tine să te ajute cu o evaluare amănunțită și cu exerciții cu valență medicală. Este important pentru noi toți să introducem mișcarea în viața de zi cu zi, pentru că exercițiul fizic ne ajută să devenim mai puternici, să fim mai rezilienți”, a explicat Alin Paraschiv, Fizioterapeut, NORD - Grupul Medical Provita.    

“Putem să ne amenajăm acasă un stand up desk, utilizând masa de călcat pe care o ridicăm la maximum, apoi punem laptopul pe ea, ca să lucrăm. Dacă introducem rutina asta, adică la fiecare oră de stat pe scaun, să stăm în picioare sau 20-30 de minute, putem scăpa de dureri lombare. Este o soluție practică ce poate fi aplicată imediat”,  adaugă Alin Paraschiv.

Burnout-ul, o luptă silențioasă. Când știi că ai ajuns în faza critică?

Pentru a înțelege mai bine cum să prevenim burnoutul, e important să recunoaștem primele semne care ne pot indica faptul că ne îndreptăm în această direcție. În general, când simptomele devin evidente, burnoutul este deja instalat. Totuși, pentru a ne ajuta să le identificăm mai devreme, putem împărți aceste simptome în categorii distincte, rezumate astfel:

Semne fizice si fiziologice – stare de oboseală, de sfârșeală, de secătuire, dureri persistente și recurente de cap sau musculare, schimbări în ritmul de somn (insomnie sau hipersomnie) și schimbări de apetit.

Semnale emoționale – lipsa de motivație, sentiment de neajutorare, sentiment de eșec, apariția unei gândiri negativiste de ansamblu, care nu ne era caracteristică.

Semne comportamentale - procrastinare, izolare de ceilalți, tentația de a „chiuli ”de la muncă pentru că simți că nu mai poți, apariția unor comportamente adictive: poate mâncam mai mult, fumăm mai mult, bem mai mult alcool, ca o modalitate de a face față stării de copleșire.

Dacă vrem să ne gândim doar la prevenție, ar trebui să fim atenți la semnalele corporale, să vedem ce vrea corpul să ne transmită și să înțelegem asta până când nu este prea târziu. De asemenea, să fim atenți la ceea ce ne transmit ceilalți, deoarece ei pot percepe mai ușor schimbările noastre comportamentale.

În ultima fază când ne simțim copleșiți total, atât fizic cât și psihic, ajutorul medical, psihologic chiar psihiatric, devin esențiale. În cazuri extreme, persoana în cauză poate avea chiar gânduri suicidare, ca o modalitate de a evada. De aceea, este important să fie găsite soluții personalizate, împreună cu diferiți specialiști.

Burnout-ul este o afecțiune gravă, dar poate fi prevenit și tratat prin conștientizare, intervenție timpurie și sprijin adecvat. Este important să nu așteptăm să fie prea târziu – haideți să acționăm acum! Sănătatea mintală este mai importantă decât orice alt obiectiv profesional.

Într-o lume tot mai accelerată, din ce în ce mai multe companii se concentrează pe dezvoltarea unui mediu de lucru și a unei culturi organizaționale care promovează sănătatea fizică și mintală a angajaților.

Pentru a veni în sprijinul asiguraților săi, SIGNAL IDUNA a lansat serviciul Wellbeing, dedicat susținerii echilibrului personal și profesional, care include ședințe de psihoterapie, nutriție și parenting. Rămâneți alături de noi pentru a afla informații utile de la specialiști, pentru a găsi soluții la provocările actuale de SĂNĂTATE fizică, mintală și emoțională.